Proiect de mobilitate in Islanda / 9-16 mai, 2014
Recent, am beneficiat de o mobilitate in Islanda timp de 7 zile, pentru a avea o serie de înâlniri de lucru şi discuții cu reprezentanții Centrului de mediu Sesseljuhus (SEC) şi a efectua vizite de studiu în mai multe locații din Islanda. Proiectul de mobilitate a fost finantat de granturile EEA (www.eeagrants.org), prin programul Fondul ONG - Fondul pentru Relatii Bilaterale (www.fondong.fdsc.ro), administrat de FDSC (www.fdsc.ro).
Cele doua obiective majore vizate au fost:
Centrul de mediu Sesseljuhus (SEC) este situat in comunitatea Solheimar, un spatiu care se ghideaza dupa principiile sustenabilitatii: constructii naturale, sisteme ecoeficiente, sere proprii, turism sustenabil. Din punct de vedere social, satul ecologic Solheimar gazduieşte aproximativ 100 de persoane, şi se focusează pe convieţuirea armonioasă a omului cu natura. Rezidenţii comunităţii includ si persoane cu diverse deficienţe / dizabilităţi, şomeri, persoane suferinde de diverse afecţiuni, deţinuţi, voluntari veniti prin diverse programe europene. Comunitatea îşi propune să ofere un cadru propice in care persoane provenind din medii diferite să socializeze, să muncească, şi să trăiască în deplină armonie.
In cadrul mobilitatii, am avut o serie de înâlniri cu reprezentantii SEC dedicate cunoaşterii reciproce a istoricului şi activităţilor celor două asociaţii, schimbului de idei de lucru, cunoştinţe, know-how în domeniul dezvoltării durabile şi sustenabilităţii.
In acelasi timp, am abordat si cateva aspecte legate de un potential parteneriat cu SEC pentru elaborarea unui proiect privind organizarea unor ateliere de lucru pe teme sustenabile în România – proiect ce va fi depus spre finantare in cadrul rundei 2 a Fondului ONG, componenta Dezvoltare durabila.
Considerăm că acest proiect de mobilitate a facilitat începutul unei colaborări frumoase cu cei de la SEC din Islanda care, prin statutul, misunea, obiectivele şi activităţile desfăşurate până în prezent, activează în domeniul dezvoltării durabile, al protecţiei mediului şi sănătăţii, şi al tehnologiilor inovative prietenoase cu mediul. Faptul că am avut oportunitatea de a cunoaşte, a interacţiona şi a discuta în mod direct cu reprezentanţi si membrii comunitatii Solheimar aduce cu siguranţă un plus de valoare si intensitate colaborării. Din punctul nostru de vedere, a fost identificat un partener cu viziune, misiune şi activităţi similare, şi cu experienţă în domeniu de care cu siguranta vom beneficia pe viitor.
Poze si video-uri din proiectul de mobilitate pot fi vizionate aici.
Cele doua obiective majore vizate au fost:
- Initierea unui parteneriat cu SEC pentru a lucra impreuna pe un viitor proiect si cerere de finantare ce va fi elaborata si depusa in cadrul componentei Dezvoltare Durabila a Fondului ONG, runda 2.
- Efectuarea unor vizite de studiu pentru a dobandi cunostinte si experiente in domeniul dezvoltarii sustenabile: vizitarea comunitatii Snaefellsens, a unor surse de energie geotermala (gheizere, cascade), a unor sere si pepiniere, a centrului expozitional de la centrala geotermala Hellisheidi.
Centrul de mediu Sesseljuhus (SEC) este situat in comunitatea Solheimar, un spatiu care se ghideaza dupa principiile sustenabilitatii: constructii naturale, sisteme ecoeficiente, sere proprii, turism sustenabil. Din punct de vedere social, satul ecologic Solheimar gazduieşte aproximativ 100 de persoane, şi se focusează pe convieţuirea armonioasă a omului cu natura. Rezidenţii comunităţii includ si persoane cu diverse deficienţe / dizabilităţi, şomeri, persoane suferinde de diverse afecţiuni, deţinuţi, voluntari veniti prin diverse programe europene. Comunitatea îşi propune să ofere un cadru propice in care persoane provenind din medii diferite să socializeze, să muncească, şi să trăiască în deplină armonie.
In cadrul mobilitatii, am avut o serie de înâlniri cu reprezentantii SEC dedicate cunoaşterii reciproce a istoricului şi activităţilor celor două asociaţii, schimbului de idei de lucru, cunoştinţe, know-how în domeniul dezvoltării durabile şi sustenabilităţii.
In acelasi timp, am abordat si cateva aspecte legate de un potential parteneriat cu SEC pentru elaborarea unui proiect privind organizarea unor ateliere de lucru pe teme sustenabile în România – proiect ce va fi depus spre finantare in cadrul rundei 2 a Fondului ONG, componenta Dezvoltare durabila.
Considerăm că acest proiect de mobilitate a facilitat începutul unei colaborări frumoase cu cei de la SEC din Islanda care, prin statutul, misunea, obiectivele şi activităţile desfăşurate până în prezent, activează în domeniul dezvoltării durabile, al protecţiei mediului şi sănătăţii, şi al tehnologiilor inovative prietenoase cu mediul. Faptul că am avut oportunitatea de a cunoaşte, a interacţiona şi a discuta în mod direct cu reprezentanţi si membrii comunitatii Solheimar aduce cu siguranţă un plus de valoare si intensitate colaborării. Din punctul nostru de vedere, a fost identificat un partener cu viziune, misiune şi activităţi similare, şi cu experienţă în domeniu de care cu siguranta vom beneficia pe viitor.
Poze si video-uri din proiectul de mobilitate pot fi vizionate aici.
Vizită de studiu a serelor din Solheimar si Skaltholt, Islanda
În luna iulie 2014, am beneficiat de o mobilitate în Islanda prin sprijinul financiar al Fondului ONG în România (www.fondong.fdsc.ro), program finanţat de Granturile SEE (www.eeagrants.org) şi administrat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile (www.fdsc.ro).
În cadrul mobilităţii, am avut oportunitatea de a vizita si chiar a lucra in mai multe sere de legume si o pepiniera de puieti in comunitatile Solheimar si Skaltholt.
Datorita climei (zi / noapte polare, vanturi si ploi frecvente), in Islanda agricultura se face in sere in cea mai mare parte. Aceste sere sunt incalzite cu ajutorul apelor termale din pamant si sunt iluminate artificial pe perioada noptii polare. Printre legumele cultivate in serele din Solheimar si Skaltholt se numara: castraveti, rosii, spanac, zuchini, etc. De asemenea, comunitatea cultiva plante medicinale, condimente, si flori decorative.
Din loc in loc, in sere sunt amplasati ‘stupi’, niste cutii mici de carton (mai mici decat un stup normal) in care zumzaie albinele absolut indispensabile: asigura polenizarea plantelor si existenta hranei.
In pepiniera Olun din Solheimar, am remarcat diverse specii de puieti, care vor fi utilizati pentru impadurirea unor portiuni.
Comunitatea dispune si de o zona cu legume a comunitatii, unde oricine poate merge, lucra si consuma din produse.
Cea mai mare parte din productia agricola e utilizata in cadrul comunitatii: Solheimar are bucatarie proprie, iar membrii comunitatii servesc masa de pranz impreuna, in timpul saptamanii.
În cadrul mobilităţii, am avut oportunitatea de a vizita si chiar a lucra in mai multe sere de legume si o pepiniera de puieti in comunitatile Solheimar si Skaltholt.
Datorita climei (zi / noapte polare, vanturi si ploi frecvente), in Islanda agricultura se face in sere in cea mai mare parte. Aceste sere sunt incalzite cu ajutorul apelor termale din pamant si sunt iluminate artificial pe perioada noptii polare. Printre legumele cultivate in serele din Solheimar si Skaltholt se numara: castraveti, rosii, spanac, zuchini, etc. De asemenea, comunitatea cultiva plante medicinale, condimente, si flori decorative.
Din loc in loc, in sere sunt amplasati ‘stupi’, niste cutii mici de carton (mai mici decat un stup normal) in care zumzaie albinele absolut indispensabile: asigura polenizarea plantelor si existenta hranei.
In pepiniera Olun din Solheimar, am remarcat diverse specii de puieti, care vor fi utilizati pentru impadurirea unor portiuni.
Comunitatea dispune si de o zona cu legume a comunitatii, unde oricine poate merge, lucra si consuma din produse.
Cea mai mare parte din productia agricola e utilizata in cadrul comunitatii: Solheimar are bucatarie proprie, iar membrii comunitatii servesc masa de pranz impreuna, in timpul saptamanii.
Vizita de studiu la Geysir si cascada Gullfoss, Islanda
În luna iulie 2014, am beneficiat de o mobilitate în Islanda prin sprijinul financiar al Fondului ONG în România (www.fondong.fdsc.ro), program finanţat de Granturile SEE (www.eeagrants.org) şi administrat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile (www.fdsc.ro).
În cadrul mobilităţii, am avut oportunitatea de a vizita 2 obiective foarte importante din punct de vedere al surselor de energie alternativa: zona de gheizere din valea Haukadalur si cascada Gullfoss – ambele obiective naturale impresionante. Gheizerele si izvoarele fierbinti sunt resurse naturale care apar cand apa din pamant e incalzita de forte geotermale si impinsa cu putere la suprafata. Acestea ofera privelisti spectaculoase de eruptii de apa fierbinte, formeaza formatiuni neobisnuite si culori vii, si pot avea efecte terapeutice foarte benefice. Situat in valea Haukadalur, Islanda, Geysir este primul izvor de apa fierbine mentionat in sursele scrise si primul cunoscut de europenii moderni. Geysir poate aunca apa fierbinte pana la o inaltime de 70 m. In ultima vreme, el are o frecventa din ce in ce mai scazuta si erupe din ce in ce mai rar. Nu departe de Geysir, se afla Strokkur, un gheizer foarte activ si faimos si pe care am avut ocazia sa il vedem ‘in actiune’, care erupe la 4-8 minute, la inaltimi care variaza intre 15 – 40 m. Pe langa acestia, in valea Haukadalur se mai gasesc multe alte mici izvoare de apa fierbine, care fumega si bolborosesc mai tot timpul, fumarole, deposite de alge, bazine de noroi. Cascada Gullfoss (= cascada de aur) e situata pe raul Hvita (= alb), rau care se aprovizioneaza din Langjokull, al doilea cel mai mare ghetar al Islandei, si este cu adevarat impresionanta. Are o inaltime de 32 m (in doua trepte), o latime de 20 m si o lungime de 2.5 km. Cantitatea medie de apa care strabate cascada e de 140 m3/s vara si 80 m3/s iarna. Cea mai mare cantitate de apa masurata a fost de 2000 m3/s. |
Vizita de studiu la centrala geotermala Hellisheidi, Islanda
În luna iulie 2014, am beneficiat de o mobilitate în Islanda prin sprijinul financiar al Fondului ONG în România (www.fondong.fdsc.ro), program finanţat de Granturile SEE (www.eeagrants.org) şi administrat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile (www.fdsc.ro).
În cadrul mobilităţii, am avut oportunitatea de a vizita centrul expozitional al centralei geotermale Hellisheidi, un loc foarte bine documentat in ceea ce priveste producerea si utilizarea sustenabila a energiei geotermale in Islanda.
Centrala geotermala Hellisheidi e situata in zona Hengill, un rif vulcanic activ din partea de sud-vest a Islandei. Obiectivul centralei este de a genera electricitate si apa calda suficienta incalzirii casnice si industriale. Capacitatea de productie este de 303 MW (electricitate) si 400 MW (energie termica). Centrala geotermala Hellisheidi este cea mai mare din Islanda, deservind cu energie geotermala zona metropolitana Rejkyavik.
Activitatea geotermala din zona Hengill este in stransa legatura cu 3 sisteme vulcanice. Cel putin 3 eruptii vulcanice au avut loc in ultimii 11.000 ani, cea mai recenta avand loc acum 2.000 de ani. Regiunea Hengill se intinde pe 112 km2 si este una dintre cele mai extinse zone geotermale din Islanda.
În cadrul mobilităţii, am avut oportunitatea de a vizita centrul expozitional al centralei geotermale Hellisheidi, un loc foarte bine documentat in ceea ce priveste producerea si utilizarea sustenabila a energiei geotermale in Islanda.
Centrala geotermala Hellisheidi e situata in zona Hengill, un rif vulcanic activ din partea de sud-vest a Islandei. Obiectivul centralei este de a genera electricitate si apa calda suficienta incalzirii casnice si industriale. Capacitatea de productie este de 303 MW (electricitate) si 400 MW (energie termica). Centrala geotermala Hellisheidi este cea mai mare din Islanda, deservind cu energie geotermala zona metropolitana Rejkyavik.
Activitatea geotermala din zona Hengill este in stransa legatura cu 3 sisteme vulcanice. Cel putin 3 eruptii vulcanice au avut loc in ultimii 11.000 ani, cea mai recenta avand loc acum 2.000 de ani. Regiunea Hengill se intinde pe 112 km2 si este una dintre cele mai extinse zone geotermale din Islanda.
Vizita de studiu in comunitatea Snaefellsnes, Islanda
În luna iulie 2014, am beneficiat de o mobilitate în Islanda prin sprijinul financiar al Fondului ONG în România (www.fondong.fdsc.ro), program finanţat de Granturile SEE (www.eeagrants.org) şi administrat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile (www.fdsc.ro).
În cadrul mobilităţii, am avut oportunitatea de a vizita comunitatea Snaefellsnes din partea vestica a Islandei, comunitate certificata EarthCheck in 2008 (prima din emisfera nordica si a patra din lume) si inscrisa in Green Globe 21.
EarthCheck are o abordare stiintifica a problemelor aparute in urma schimbarilor climatice si isi propune sa imbunatateasca starea mediului inconjurator. Filozofia EarthCheck are la baza principiile dezvoltarii sustenabile adresate in Agenda 21, program initiat in cadrul earth summit-ului UN de la Rio de Janeiro in 1992, formulate in jurul:
În cadrul mobilităţii, am avut oportunitatea de a vizita comunitatea Snaefellsnes din partea vestica a Islandei, comunitate certificata EarthCheck in 2008 (prima din emisfera nordica si a patra din lume) si inscrisa in Green Globe 21.
EarthCheck are o abordare stiintifica a problemelor aparute in urma schimbarilor climatice si isi propune sa imbunatateasca starea mediului inconjurator. Filozofia EarthCheck are la baza principiile dezvoltarii sustenabile adresate in Agenda 21, program initiat in cadrul earth summit-ului UN de la Rio de Janeiro in 1992, formulate in jurul:
- politici sustenabile
- consumul de energie
- efectul de sera
- calitatea aerului
- consumul de apa
- conservarea resurselor naturale
- biodiversitate
- managementul deseurilor
Vizită de studiu a satului ecologic Hurdal, Norvegia
Casa din baloti de paie, Hurdal
În luna iulie 2013, am beneficiat de o mobilitate în Norvegia prin sprijinul financiar al Fondului ONG în România (www.fondong.fdsc.ro), program finanţat de Granturile SEE (www.eeagrants.org) şi administrat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile (www.fdsc.ro).
În cadrul mobilităţii, am avut oportunitatea de a efectua o vizită de studiu a satului ecologic Hurdal. Redăm mai jos principalele aspecte observate în timpul vizitei.
Satul ecologic Hurdal e primul sat ecologic oficial al Norvegiei, fiind înfiinţat în anul 2002 pe o fostă fermă a unei biserici. Acesta reprezintă o comunitate formată din indivizi care îşi doresc să trăiască într-un mediu sănătos, să locuiască în case active (construite din materiale naturale şi prevăzute cu sisteme auto-eficiente), să consume produse naturale, şi să se dezvolte spiritual.
Organizaţia norvegiană Change the World a contribuit la apariţia şi dezvoltarea acestui sat ecologic, iar unii din membrii organizaţiei au trăit aici în primii ani de la înfiinţare.
De-a lungul timpului, populaţia satului ecologic Hurdal s-a modificat, momentan numărul locuitorilor permanenţi fiind de 15 persoane.
În prezent, în satul ecologic Hurdal, pot fi observate următoarele construcţii:
Ca şi proiecte viitoare, se intenţionează extinderea satului şi a comunităţii, ridicarea unor case naturale active şi vânzarea acestora persoanelor interesate. Proximitatea faţă de oraşul Oslo (1 oră) face ca acest proiect să fie foarte atractiv şi accesibil celor interesaţi.
În cadrul mobilităţii, am avut oportunitatea de a efectua o vizită de studiu a satului ecologic Hurdal. Redăm mai jos principalele aspecte observate în timpul vizitei.
Satul ecologic Hurdal e primul sat ecologic oficial al Norvegiei, fiind înfiinţat în anul 2002 pe o fostă fermă a unei biserici. Acesta reprezintă o comunitate formată din indivizi care îşi doresc să trăiască într-un mediu sănătos, să locuiască în case active (construite din materiale naturale şi prevăzute cu sisteme auto-eficiente), să consume produse naturale, şi să se dezvolte spiritual.
Organizaţia norvegiană Change the World a contribuit la apariţia şi dezvoltarea acestui sat ecologic, iar unii din membrii organizaţiei au trăit aici în primii ani de la înfiinţare.
De-a lungul timpului, populaţia satului ecologic Hurdal s-a modificat, momentan numărul locuitorilor permanenţi fiind de 15 persoane.
În prezent, în satul ecologic Hurdal, pot fi observate următoarele construcţii:
- 7 case cu pereţi din baloţi de paie, tencuiţi cu cob
- 1 locuinţă tip iurtă mongoleză
- 1 locuinţă tip iurtă turdikistaneză
- 1 casuţă de lemn acoperită cu pământ
- 3 case de lemn
- 1 scenă cu 3 pereţi din baloţi de paie în construcţie, ce va fi utilizată în cadrul evenimentelor şi festivalurilor viitoare
- grădină cu legume
Ca şi proiecte viitoare, se intenţionează extinderea satului şi a comunităţii, ridicarea unor case naturale active şi vânzarea acestora persoanelor interesate. Proximitatea faţă de oraşul Oslo (1 oră) face ca acest proiect să fie foarte atractiv şi accesibil celor interesaţi.
Vizită de studiu a Districtului Sagene, Oslo, Norvegia
District Sagene
În luna iulie 2013, am beneficiat de o mobilitate în Norvegia prin sprijinul financiar al Fondului ONG în România (www.fondong.fdsc.ro), program finanţat de Granturile SEE (www.eeagrants.org) şi administrat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile (www.fdsc.ro).
În cadrul mobilităţii, am avut oportunitatea de a efectua o vizită de studiu a districtului Sagene din Oslo. Redăm mai jos principalele aspecte observate în timpul vizitei.
Situat în centrul oraşului Oslo, districtul Sagene şi Centrul pentru dezvoltare sustenabilă şi participare locală al districtului urban Sagene, reprezintă un model de dezvoltare sustenabilă în mediul urban.
Acest district face parte din cele 20 de municipalităţi pilot ale Norvegiei propuse în cadrul Agendei locale 21, fiind unul din cele mai dedicate şi bine văzute entităţi politice din punctul de vedere al sustenabilităţii şi implicării comunitare.
Organizaţia norvegiană Change the World s-a implicat în dezvoltarea acestui centru încă de la apariţia sa, şi a propus şi implementat diverse proiecte inovative. Un astfel de proiect a avut ca obiectiv implicarea tinerilor din comunitate pentru crearea unor structuri multifuncţionale în parcuri publice şi spaţii verzi. Acestea au fost realizate de copii (inclusiv cei consideraţi problemă, refugiaţi, etc) din deşeuri, materiale naturale şi reciclate: cauciucuri, saci cu pământ, bucăţi de gresie şi faianţă refolosite, etc. Ulterior, aceste structuri au fost dedicate cultivării florilor şi fructelor (frăguţe, căpşune, mure).
Proiectul a avut un impact naţional, a intrat în competiţia spaţiilor verzi (Det Blomstrende Norge), şi a primit o menţiune onorifică din partea departamentului de mediu al oraşului Oslo. Acest proiect reprezintă o iniţiativă minunată de a avea un impact pozitiv în societate, şi cu precădere în mediul urban: tinerii au fost angrenaţi într-o acţiune de protejare şi conservare a mediului în chiar centrul oraşului de reşedinţă. Acest gen de implicare participativă are un efect mult mai mare asupra individului, acesta capătând o înţelegere şi un respect mai profund pentru viaţă, natură, societate. Un model ce ar trebui replicat în orice mediu urban…
În cadrul mobilităţii, am avut oportunitatea de a efectua o vizită de studiu a districtului Sagene din Oslo. Redăm mai jos principalele aspecte observate în timpul vizitei.
Situat în centrul oraşului Oslo, districtul Sagene şi Centrul pentru dezvoltare sustenabilă şi participare locală al districtului urban Sagene, reprezintă un model de dezvoltare sustenabilă în mediul urban.
Acest district face parte din cele 20 de municipalităţi pilot ale Norvegiei propuse în cadrul Agendei locale 21, fiind unul din cele mai dedicate şi bine văzute entităţi politice din punctul de vedere al sustenabilităţii şi implicării comunitare.
Organizaţia norvegiană Change the World s-a implicat în dezvoltarea acestui centru încă de la apariţia sa, şi a propus şi implementat diverse proiecte inovative. Un astfel de proiect a avut ca obiectiv implicarea tinerilor din comunitate pentru crearea unor structuri multifuncţionale în parcuri publice şi spaţii verzi. Acestea au fost realizate de copii (inclusiv cei consideraţi problemă, refugiaţi, etc) din deşeuri, materiale naturale şi reciclate: cauciucuri, saci cu pământ, bucăţi de gresie şi faianţă refolosite, etc. Ulterior, aceste structuri au fost dedicate cultivării florilor şi fructelor (frăguţe, căpşune, mure).
Proiectul a avut un impact naţional, a intrat în competiţia spaţiilor verzi (Det Blomstrende Norge), şi a primit o menţiune onorifică din partea departamentului de mediu al oraşului Oslo. Acest proiect reprezintă o iniţiativă minunată de a avea un impact pozitiv în societate, şi cu precădere în mediul urban: tinerii au fost angrenaţi într-o acţiune de protejare şi conservare a mediului în chiar centrul oraşului de reşedinţă. Acest gen de implicare participativă are un efect mult mai mare asupra individului, acesta capătând o înţelegere şi un respect mai profund pentru viaţă, natură, societate. Un model ce ar trebui replicat în orice mediu urban…
Vizită de studiu a sistemului biologic de tratare a apei uzate a municipalităţii Tvedestrand (7000 locuitori), Norvegia
Zona umeda
În luna iulie 2013, am beneficiat de o mobilitate în Norvegia prin sprijinul financiar al Fondului ONG în România (www.fondong.fdsc.ro), program finanţat de Granturile SEE (www.eeagrants.org) şi administrat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile (www.fdsc.ro).
În cadrul mobilităţii, am avut oportunitatea de a efectua o vizită de studiu a sistemului biologic de tratare a apei uzate a municipalitatăţii Tvedestrand. Redăm mai jos principalele aspecte observate în timpul vizitei.
Sistemul biologic de tratare a apei uzate a municipalităţii Tvedestrand este unul dintre cele trei de acest fel din Norvegia şi are la bază utilizarea zonelor umede şi tratarea apei uzate prin intermediul plantelor.
Prin bunăvoinţa reprezentantului Change the World, Claudio Madaune, şi a municipalităţii Tvedestrand, am avut prilejul de a efectua o vizită amplă şi de a observa modul de organizare şi funcţionare a acestui sistem care deserveşte aproximativ 7000 de locuitori (oraşul Tvedestrand şi împrejurimile, dar şi insulele aparţinătoare).
Astfel, am vizitat:
1. Camera de control: dotată cu echipamente tehnice prevăzute cu softuri performante; acestea afişează zonele şi conductele prin care se captează apa uzată şi atenţionează personalul în caz de probleme, înfundare, blocare, etc.
2. Containerele colectoare de apă uzată: în număr de 3, acestea colectează apa uzată în stare iniţială şi o dirijează spre sistemul de filtrare
3. Containerele care filtrează apa uzată: prin epurare fizică şi chimică (aluminiu), apa uzată se filtrează, rezultând sedimente şi apă curate
4. Camera cu pompe: dirijează apa spre containerele colectoare / de filtrare
5. Zonele umede, prevăzute cu trestie: în număr de 7, aceste zone umede primesc sedimentele rezultate în urma filtrării, pe timpul verii
6. Uscător al sedimentelor: pe timpul iernii, sedimentele nu pot fi trimise în zonele umede; acestea sunt uscate şi trimise la fabrica locală de compost.
În cadrul mobilităţii, am avut oportunitatea de a efectua o vizită de studiu a sistemului biologic de tratare a apei uzate a municipalitatăţii Tvedestrand. Redăm mai jos principalele aspecte observate în timpul vizitei.
Sistemul biologic de tratare a apei uzate a municipalităţii Tvedestrand este unul dintre cele trei de acest fel din Norvegia şi are la bază utilizarea zonelor umede şi tratarea apei uzate prin intermediul plantelor.
Prin bunăvoinţa reprezentantului Change the World, Claudio Madaune, şi a municipalităţii Tvedestrand, am avut prilejul de a efectua o vizită amplă şi de a observa modul de organizare şi funcţionare a acestui sistem care deserveşte aproximativ 7000 de locuitori (oraşul Tvedestrand şi împrejurimile, dar şi insulele aparţinătoare).
Astfel, am vizitat:
1. Camera de control: dotată cu echipamente tehnice prevăzute cu softuri performante; acestea afişează zonele şi conductele prin care se captează apa uzată şi atenţionează personalul în caz de probleme, înfundare, blocare, etc.
2. Containerele colectoare de apă uzată: în număr de 3, acestea colectează apa uzată în stare iniţială şi o dirijează spre sistemul de filtrare
3. Containerele care filtrează apa uzată: prin epurare fizică şi chimică (aluminiu), apa uzată se filtrează, rezultând sedimente şi apă curate
4. Camera cu pompe: dirijează apa spre containerele colectoare / de filtrare
5. Zonele umede, prevăzute cu trestie: în număr de 7, aceste zone umede primesc sedimentele rezultate în urma filtrării, pe timpul verii
6. Uscător al sedimentelor: pe timpul iernii, sedimentele nu pot fi trimise în zonele umede; acestea sunt uscate şi trimise la fabrica locală de compost.
Swimathon 2012 - Cluj - Napoca
Acest eveniment a fost organizat de Fundatia Comunitara Cluj, fiind o minunata si sanatoasa initiativa de a strange fonduri. a.v.a. a participat la Swimathon 2012 cu proiectul 'Casuta din Zmeuris'.
Multumim tuturor celor care ne-au sustinut si au facut donatii!
Multumim tuturor celor care ne-au sustinut si au facut donatii!